MENU
Acasă » Articole » Articolele ziarului » Cu mîna pe condei

SĂ NE OBIȘNUIM CU ȘUIERATUL

Mi-am cumpărat ceainic. Am mai avut câteva, dar dacă le lăsai cumva mai mult pe foc, ardeau. Uite-aşa, le lăsai să fiarbă apa bine şi ele ardeau. Ardeau aşa că nu le mai puteai folosi. Apoi mi-am luat unul din cele electrice şi au început să-mi vină facturile de lumină cam cu 150 lei mai mult, că nouă ne place  să bem ceai, ca englezii, ceai -la dejun, ceai - la prânz, ceai - la ceai  şi aşa mai departe. Şi am hotărât că ar fi bine să mai economisim un pic. Şi mi-am cumpărat ceainic, dar nu unul simplu, ci unul din cele  care şuieră de-ţi dă de ştire când apa fierbe.  Dar şi aici e cam la ghici, că trebuie să te obişnuieşti cu şuieratul, altfel el şuieră, dar tu nu-i dai atentie, că noi, femeile,mândre cum ne ştiţi, nu reacţionăm la orice şuirat şi ceainicul şuieră, şuieră, apoi se satură de şuierat şi arde. Că uite ce păţesc eu odată cu soneria de la apartamentul fiicei mele. Că soneriile cum sună? Ca telefonul , zârrrrrrr. Asta e.  Dar la fiică-mea e altfel, ceva, mai molcăluţ.   

Mă lasă fiică-mea pentru câteva minute, iar ea pleacă la  magazin, jos, în aceeaşi clădire. Şi eu, femeie gospodină,  cum mă stiu, mă apuc de trebăluit prin bucătărie. La un moment dat,  aud un ţârâit ca de greieraş, sau chirieci, cum le mai zicem noi, din cei ce cântă vara prin mirişte. Greieraşii mai lipseau,taracani nu era de-ajuns?  Mă apuc să caut greieraşul. Caut pe sub masă, pe după frigider, nu-i. Îl  aud, da nu-l vad. L-am tot căutat, până deja  nu l-am mai auzit. În schimb, aud o bătaie la uşă. O fi venit fiică-mea, îmi zic, şi mă duc să deschid. Fiica-mea, căci chiar ea era, roşie la faţa, mâniată, se răsteşte la mine:  „..sun de jumătate de oră, ce  făceai, ai adormit?” „Mă ierţi , îi răspund, dar n-am auzit soneria, eram ocupată, ce juvine mai ai în bucatarie că de taracani ştiam, dar de chirieci...” şi mă opresc, brusc. „Ia mai sună odată”,  îi zic. Şi ea sună şi, iar încep să cânte chiriecii. De asta zic, că trebuie să ne obişnuim cu şuieratul.

Nina Ghindă

nghinda_diruna@mail.ru

 

Categorie: Cu mîna pe condei | Adăugat de: angelazatic (05.08.2016)
Vizualizări: 36 | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
avatar