MENU
Acasă » Articole » Articolele ziarului » Ecologie

Nălbarul, Vrasiul și Fierarul

Citind trilogia lui Sadoveanu „Frații Jderi”, mi-au „sărit” ochii pe frunte de curiozitate, fiindcă am găsit următoarea expresie: „…să mă facă vraci și nălbar”. Dacă aș putea discuta, cu Măria Sa boierul Sadoveanu, l-aș întreba „de unde și până unde fluturele nostru zboară prin trilogia dumitale”. Sunt sigură că mi-ar răspunde cu plăcere, fiindcă am găsit un „cu-vânt”, care te poartă prin istorie „fără-vânt”, stând numai cu dicționarele în brațe, trilogia maestrului în față și dorința de-a ști mai multe, despre unele, despre altele.

Așadar, în entomologie – nălbarul – este un fluture alb și frumos, și ca dovadă o altă denumire din popor este albilița pomilor. Un alt maestru al cuvântului Carl Linne, l-a numit în limba Cezarului sau cea latină – Aporia crataegi, din care apar alte întrebări, ce-o fi oare aporie, ce-o fi oare crataegi și tot așa. Din aceste trei cuvinte, nu va apărea o trilogie alea Sadoveanu, dar câțiva germeni din știință tot vom semăna și ne vom bucura că unele cuvinte din limba noastră s-au învechit, dar altele s-au înnoit. 

Aporia – provine din latinescul áporos și înseamnă impassable sau pe înțelesul tuturor – de nestrăbătut; crataegi – provine din vechea greacă și format din alte 2 cuvinte: kratos – putere, puternic + akis – spini. Botaniștii recunosc planta Crataégus – care în limba poporului nostru înțelept înseamnă păducel. Totuși nu mă liniștesc până nu aflu de la ei în ce constă puterea păducelului: în tăria lemnului, sau lungul anilor care înflorește, fiind renumit că trăiește peste 300 de ani. Apoi despre lungul anilor mai medităm, dar despre tăria lemnului putem să ne confirmăm, cu o bardă ascuțită și bine mânuită.

Până aici bine și frumos, dar să revenim la Aporia, și aici l-aș întreba deja pe boierul Linne „dumneata Măria Ta, la ce te-ai referit când fluturele Aporia ai numit: florăria păducelului, prin care fluturele nu reușește primăvara să pătrundă la frunziș și să-și lase punga cu ouă; sau ai văzut că fluturele este atât de ingenios și iernează sus în păducel, nu oricum, dar ca omidă în 3-4 frunze împăturite, suspendate cu păienjeniș, care-i mai tare decât firul de mătase, și pe care seceta nu le usucă, înghețul nu le subție, ploaia nu le spală, mucegaiul nu le înmoaie, păsările nu le ciugulesc și numai primăvara soarele le încălzește, vântul le leagănă și așa nălbarul prin zăvoaie din nou zboară”.

Nu avem de unde ști de la ce Linne s-a inspirat, dar noi știm, sigur, că poporul nostru întotdeauna a avut ochi buni pentru a observa frumusețea din natură și a da câte un nume care și să-i laude. Nălbarul din poveste este o dovadă: are aripi mari, late, albe, catifelate, cu nervura neagră, o adevărată splendoare când pe o floare aterizează și din ea se „nectarizează”, uneori cu polen galben se pudrează, flutură agale și pe altă nalbă zboară.

Revenind la nălbarul lui Sadoveanu, apoi dragi „cetetori”, comod vă așezați și povestea-mi ascultați. Astăzi suntem mari cărturari și știm cu toții ce înseamnă veterinar – doctorul de animale. Dar întrebați-vă pe vremea Măriei Sale, Ștefan-Vodă cum se numea omul care „doftorea” iepele și harmăsarii. V-ați prins că frumos ar fi fost să știm limba preamăritului nostru Vodă. Drept că pe toate nu le putem ști, dar mai multe da, de aceea tare mi-a fost și mie mirarea să aflu că nălbarul lui Sadoveanu, nimic cu fluturele nostru nu are, dar cu năzdrăvanul Catalan în tocmai se potrivea. Omul care îngrijea de sănătatea hergheliei se numea, întocmai, nălbar. Pentru început mi-a venit în gând că o fi de la planta – nalba-de-grădină, nalba-medicinală etc., că dacă este bună pentru tămăduirea bolilor omenești, de ce nu ar fi bună și pentru cele cabaline-„ști”.

Colegii de la zootehnie, însă, prin „indiferența” lor față de nalbă „ca bună pentru sănătatea cailor, inclusiv că nu face parte din plantele cu proprietăți nutritive deosebite”, m-au intrigat și mai tare. Sadoveanule, mi-am zis în mintea mea, cum ai putut cu nălbarul dumitale să mă lipsești de liniștea dragă tuturor. Și din nou prin dicționare am căutat, încât vai „cetetorule”, mai inima mi-o „crăpat” despre ce am aflat. Apoi nălbar, provine din turcescul nalbant – care înseamnă fierar sau… întocmai… potcovar.

Apoi Sadoveanule Măria Ta, ingenios ai fost și dumneata, ne-ai lăsat ca moștenire nu numai o trilogie, dar și o duzină de cuvinte, altă dată vorbite, acum învechite. Totuși te las pe dumneata și merg la Ionuț, Jderul cel mititel, care Domnia Sa, Ștefan nălbar la herghelia sa îl dorea. Nici că mai bună alegere putea făcea, că tânărul singur un mânz era, bălanul Catalan tare îi plăcea și de la bădița Simion meseria de nălbar cu drag și străduință învăța. A înțeles Jderul cel mititel, că un cal fără unghii potcovite, este ca un fluture cu aripile lipite.

Înainte de sfârșit, nalba-de-grădină, care de la floare până la rădăcină este numai „medicină”, fără atenție nu o putem lăsa, fiindcă iar în limba mea se numește „colăcelul babei”, „mălăuț”, „covrigel” și poate mai altfel. Ne întrebăm, cine prima dată nalbă a numit-o, poate tot de la „potcoava” turcească, fiindcă florile sunt un pic și albe, dar mai mult roșu diferit, iar cel mai important fructele sunt rotunde, zimțate și de noi toți în copilărie cu plăcere rumegate.

Felicit pe cel ce povestea „Nălbarul, vraciul și fierarul” a „cetit”. Înseamnă că imaginar pe la Timișul boierului Jder cel Bătrân a poposit. Localitatea și astăzi este cu numele Timișești din județul Suceava, amplasată la 10-15 km de Târgu Neamț, la apa cu același nume – Timișești (de unde se aprovizionează Iașiul cu apă potabilă). Grijile lui Vodă a aflat, „colăcei” de nalba-de-grădină a mâncat, despre nălbarul-fluture a aflat. Cel mai important – despre o meserie atât de importantă s-a informat, nu contează în ce limbă din vechime s-a strigat: nălbar, fierar, potcovar, veterinar. Să recunoaștem însă, că nici o luptă cu turcii nu câștiga Măria Sa, dacă caii de luptă nu-i avea bine hrăniți, îngrijiți și iscusit potcoviți.

 

Asea M. Timuș, doctor, entomolog, conferențiar universitar,

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Categorie: Ecologie | Adăugat de: angelazatic (06.19.2016)
Vizualizări: 48 | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
avatar